8 echipe
Ne-am inscris cu 8 echipe in campionatele nationale.
U13F, U14F, U15F, U13M, U14M, U15M, U16M, U18M.
Suntem prima grupare din istoria Romaniei care s-a calificat cu toate 8 la turneele finale ale campionatelor nationale. La aceste turnee finale, doi dintre cei mai de perspectiva juniori din tara, oameni de lot national au suferit accidentari care ii tin si acum pe margine. In unul dintre cazuri, e vorba de 10 luni si de niste sume astronomice.
De parca nu era de ajuns, cea mai de perspectiva dintre fete a jucat si ea cu o glezna mai mare decat de obicei, pentru ca isi dorea prea mult sa fie pe teren alaturi de colegele ei.
Zero lei de la stat.
Cu un Centru de Excelenta sustinut si el tot de parinti, de sponsori uneori sau chiar exclusiv de forte proprii, centru care nu doar ca ne-a adus aici dar face 12 propuneri pentru loturile nationale si inca 6 le pastreaza in maneca.
Doar 2 antrenori cu licenta. Doar unul singur in rest. Si un „dement” ca si noi la atletism, care a inteles ca fara pasiune nu ai ce sa realizezi. De fapt, nu a inteles. Noi il banuim ca asa era si el. Saracu’.
Cu un nea Stancila care si-a luat concediu de la locul de munca pentru a fi, ok, si cu odrasla-i sushista si medaliata dupa o munca de care nici nu il credeam in stare acum 3 ani (la prima lui medalie), dar si pentru a fi alaturi de echipa de nebuni. Prin toata tara. Literally.
Cu parinti „on tour”. Sau cu masini incapatoare donate o saptamana. Doua. Cat era nevoie.
Munca? Titanica. De Sisif. Incomensurabila. Fara vreun corespondent in ceva. Muritorii de rand nu ar intelege.
Ore de somn? Pai, ce, 4 pe noapte nu ne mai ajung daca e vorba de baschet? Ce dracu’ sa facem cu mai multe? Cum zicea Neto, Dumnezeu sa-l ierte: „Lasa, Bobita, ca dormi pe lumea aialalta”. Acolo unde doarme el acum. Si unde anul asta e si pentru el. Si pentru bunicu’ Stancila. Care ar fi dat multe sa fie aici.
Dincolo de toate astea insa…nu pentru ca trebuiau sa poarte un nume, ca sa parafrazam o scriere celebra…il avem deja, asta e din ce in ce mai clar… dincolo de toate astea au fost ei.
8 echipe de baieti si fete care au crezut. Care au muncit. Care au venit la sala chiar si in clasa a opta (unii). Care au facut ca aceste culori, albastru si portocaliu, sa le fie nu doar acoperamant, ci sa le CURGA PRIN VENE. Si care din nefavoriti, din nimic, uneori, au trecut peste obstacole aparent de netrecut. Peste echipe neinvinse, cateodata. Falnice, care dadeau „calului ovas” din „pristoale” celebre local. Pentru ei nu a contat, ei au crezut. Si pentru asta noi, cei care am fost in preajma lor in acest sezon de poveste, irepetabil prin tot ce a insemnat el, ne plecam in fata lor, a leilor care au realizat aceste performante, aceste calificari in Final 4, dupa 8 din 8 in Final 8.
Aceste 2 medalii de vicecampion, pentru multi, primele. Adica de neuitat.
A FOST UN PRIVILEGIU SA FIM CU VOI.
SI NU NE OPRIM AICI!
VA MULTUMIM!
#8din8inFinal8dupadoar8anidebaschet
#3din8cuceimaibunioameniaccidentati
#3medaliidevicecampioniinnoualuni
0 comentarii